Zeci de mii de oameni supraviețuiesc pe străzile din Germania. Sunt estimări, pentru că oficial ei nu sunt înregistrați nicăieri. Aproape jumătate dintre acești oameni ai străzii sunt sud-est europeni, mulți din România.

Agitație mare la sediul fiftyfifty din Düsseldorf. În fiecare miercuri, la sediul organizației non-profit, un consultant vorbitor de română oferă ajutor persoanelor fără adăpost din România. Oamenii fără adresă pot beneficia de o căsuță poștală aici. Din totalul celor 800 de cutii poștale, aproape 80 la sută sunt înscripționate cu nume românești.

„Trebuie neapărat să fac rate pentru amenda de 1.000 de euro”, îmi spune direct Alex M. în momentul în care își dă seama că vorbesc românește. „Nu e așa că nu este fals pașaportul lui Motti?”, mă întreabă el, în timp ce scoate un document de călătorie cu însemnele Uniunii Europene și multe ștampile de la medici veterinari. Încerc să înțeleg de ce o persoană fără adăpost ajunge să datoreze atât de mult statului german. Interlocutorul meu însă nu pune întrebări, este fericit că i l-au înapoiat pe Motti. În urmă cu o lună, în timp ce vindea ziare în centrul orașului Düsseldorf, însoțit de micul câine, reprezentanții unei agenții de protecția animalelor au decis că pașaportul patrupedului pare a fi falsificat și au trimis animalul într-un adăpost special. Consilierii de la fiftyfifty l-au recuperat pe Motti, dar stăpânul lui datorează acum statului german 975 de euro, reprezentând costurile de îngrijire și vaccinare suplimentară. Contează oare că Alex M. nu câștigă mai mult de 250 de euro pe lună? Interesează pe cineva că, de doi ani, el și fiul lui mai mare trăiesc ascunși într-o tabără improvizată, lângă linia de tren?

mai mult la www.dw.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here